Developed by JoomVision.com

Miercurea Sibiului Miercurea Sibiului

Miercurea Sibiului Miercurea Sibiului

Miercurea Sibiului Miercurea Sibiului

Miercurea Sibiului Miercurea Sibiului

Miercurea Sibiului Miercurea Sibiului

Miercurea Sibiului Miercurea Sibiului

Miercurea Sibiului Miercurea Sibiului

Orasul MIERCUREA SIBIULUI este asezat la marginea de sud-vest a Podisului Transilvaniei, la limita dintre Podisul Secasului si Platoul Apoldului.

Miercurea Sibiului a fost declarat oras ?n data de 7 aprilie 2004 si are ca sate apartinatoare Apoldu de Sus si Dob?rca.

Numele medieval al localitatii –Mercurius Markt are legatura cu Mercur, zeul roman al comertului si calatoriilor. Cea mai cunoscuta varianta a numelui localitatii in limba germana este Reussmarkt.

Informatii despre existenta unei scoli la Miercurea nu avem dec?t de la sf?rsitul secolului al XV-lea. Ne?ndoielnic ca aceasta a existat pe l?nga biserica ?nainte de anul 1488 c?nd se mentioneaza un Rewsmark scholasticus. (H. Brandsch, Die Siebenburgisch-sachsischen Dorfschulen in Reformationsjahrhundert, 1928, p.495). C?teva indicii – ?n special acte de

notariat ale dascalilor – pledeaza pentru ipoteza frecventarii scolilor sasesti de catre rom?ni ?nca din veacul al XVI-lea si chiar mai inainte de acesta. Pentru secolul al XVII-lea, dovezile frecventarii sunt certe, pentru timpurile mai recente, ele sunt chiar numeroase.

Cel dint?i ?nvatator al carui nume apare explicit ?n documente este „Georg Rytgen hier Schulmeister” (1561), despre care se scrie ca „anul trecut a fost ?nvatator in Miercurea, acum in G?rbova”.

Pe timpul pastoririi lui Nestor Flesariu (1831-1872), scoala rom?neasca a cunoscut o evolutie linistita. Parohul, in calitate de director al scolii, rezolva cu ?ntelepciune problemele acesteia, fara sa ceara satului mai mult decat acesta putea da. Scoala nu avea local propriu (acest vis al rom?nilor din Miercurea se va implini abia in anul 1906 ) si functiona intr-o casa din Colibi, ?n conditii improprii.

Cu toate acestea, elevii rom?ni ortodocsi obtineau performante mai bune la scoala comparativ cu elevii scolilor evanghelice si catolice, chiar in lipsa unei ?nzestrari deosebite.

În anul scolar 1886-1887, scoala era frecventata de 52 elevi, dintre care unul greco-catolic. Nici unul dintre acestia nu avea toate manualele, doar 31 le aveau partial, iar 21 dintre ei erau lipsiti total de ele. Acelasi local ?nchiriat cu o ?ncapere servea drept scoala, dar materialul didactic sporise: trei mape geografice, un glob, chiar sase carti in biblioteca. În aceste conditii de scolarizare, 13 elevi au fost trecuti la rubrica „destinsi”, 17 la „buni” si 22 la „debili”.

În cele din urma, rom?nii miercureni au ?nvatat mai multe despre rolul important pe care trebuie sa-l detina scoala ?n viata lor. Ca urmare a ?mbunatatirii starii lor materiale, in 1899 ei reuseau sa plateasca un salariu de 3000 de florini invatatorului, la care se adaugau 20 de florini in contul chiriei si 4 stanjeni de lemne „din care e a se incalzi si sala de invatamant”.

Inceputul secolului XX a adus o stabilitate cu totul neobisnuita pentru scoala. In 1901 functionau in ea doi invatatori (Nicolae Simulescu si Ioan Daian). Rodul muncii lor, la nivelul anului 1900 se poate socoti astfel: din 993 membri ai parohiei, 487 stiau sa citeasca si sa scrie.

In anul 1906 s-a construit noua cladire a scolii in valoare de 14.000 de coroane. Costul mobilei si rechizitelor s-a ridicat la suma de 750 de coroane. Scoala avea propriul sau edificiu acum, cu doua sali de predare corespunzatoare, gradina si biblioteca. Cei doi invatatori (Ioan Puia si Matei Scorobet) primeau salarii de 3200 de coroane impreuna, 1000 proveneau de la credinciosi iar 2200 de la stat. Maghiarizarea, ca politica de stat se aplica prin obligarea tuturor elevilor, romani sau sasi, sa invete una sau doua zile pe saptamana la scoala confesionala romano-catolica, unde li se preda limba maghiara si devotamentul fata de statul si natiunea ungara.

In perioada interbelica, scolile au continuat sa functioneze sub obladuirea bisericilor. In 1921, scoala germana functiona cu trei clase, cu un total de 150 de copii, la care predau trei cadre didactice, scoala romana avea doua clase, ?nsum?nd 75 de elevi, condusi de doua cadre didactice.

O scoala inferioara de meserii s-a instalat la Miercurea in 1926, in cladirea hanului „Trei arapi”, si consta dintr-o clasa cu 28 de elevi unde predau patru cadre didactice. Aceasta a pregatit elevi in meseriile de fierari, tinichigii si tamplari.

Invatamantul prescolar miercurean a debutat in 1913 cu gradinita germana, iar in 1920 cu cea romaneasca. In 1938, in cele doua institutii se aflau 20, respectiv 35 de copii.

În urma reformei invatamantului din 1948, care prelua principiile organizatorice ale sistemului de invatamant sovietic, scoala primara s-a constituit din 7 clase (ciclul I insemna clasele I-IV, adica patru clase cu 146 elevi si 4 invatatori; ciclul II, clasele V-VII, adica 3 clase cu 82 elevi si 7 cadre didactice). In tot acest timp, scoala germana avea 27 elevi si 2 invatatori la clasa I, 41 elevi cu aceiasi invatatori la clasa a III-a, iar in clasele a V-a si a VI-a erau 27 respectiv 22 elevi, de care raspundeau 3 cadre didactice.

Liceul de cultura generala (liceu teoretic) a luat fiinta in anul 1960. În 1963 s-a mutat intr-o cladire noua unde a functionat p?na c?nd a fost desfiintat, ?n anul 2005, c?nd ultimii liceeni au absolvit acest liceu teoretic din Miercurea.

Din 1990 scoala profesionala a luat amploare, pregatind elevi in meserii ca tamplar, zidar, confectioner textile, mecanic auto si vanzator. Scoala profesionala devine ?n anul 2003 Scoala de arte si meserii. In anul scolar 2009-2010 liceul din Miercurea s-a reinfiintat, de aceasta data s-a optat pentru un liceu tehnologic cu profil de comert.

In  data de 30 noiembrie 2010 scoala noastra a primit autorizarea de functionare pentru nivelul 3 de calificare a Liceului Tehnologic in profilul Comert, cu specializarea TEHNICIAN IN ACTIVITATI COMERCIALE.

Cei 30 de elevi ai clasei a X-a au sansa de a continua ciclul superior al liceului in scoala noastra.

Design and develop by Raster Studio - http://www.raster.ro