Developed by JoomVision.com

Miercurea Sibiului Miercurea Sibiului

Miercurea Sibiului Miercurea Sibiului

Miercurea Sibiului Miercurea Sibiului

Miercurea Sibiului Miercurea Sibiului

Miercurea Sibiului Miercurea Sibiului

Miercurea Sibiului Miercurea Sibiului

Miercurea Sibiului Miercurea Sibiului


Miercurea Sibiului, legenda, istorie si realitate


a_miercureaPe drumul national (DN 1) de la Sibiu spre Alba-Iulia ?nt?lnesti legendara locali­tate Miercurea Sibiului. Mai ieri comuna, iar azi oras, asezat ?n sudul Transilvaniei, la 34 km de municipiul Sibiu.

Miercurea Sibiului de astazi pare a avea un trecut istoric care necesita studii aprofundate de cercetatorii zilelor noastre pentru a defini originea primilor locuitori. În mod fals istoricii habsburgici vorbesc de o origine slava a primilor locuitori. Aproape sigur ?nsa rutenii la care fac ei trimitere s-au asezat aici nu ?ntr-un spatiu pustiu, ci ?n unul locuit de o populatie daco-romana ?n plina dezvoltare.

Probabil ca acest lucru se petrecea undeva ?ntre secolele VI si XI, c?nd au fost adusi primii secui. Mai exact spus, acele formatiuni militare trimise sa pazeasca granita Imperiului Habsburgic la hotarele cu ?ara Rom?neasca. Secuilor nu le-a fost dat sa supravietuiasca prea mult ?n noul lor tinut, pentru ca ?n anul 1141, la chemarea regelui ungar Geza II, au fost implantati aici primii colonisti germani care au convietuit ?n buna ?ntelegere cu bastinasii p?na ?n zilele noastre.

Localitatea ReuBmarkt, Miercurea Sibiului de astazi, a fost ?nfiintata ?n anul 1220 si ridicata la rang de t?rg ?n 1332. În secolul XIV, Miercurea, cu cei 500 de locuitori, devine resedinta unui scaun s?rbesc, care cuprindea si localitatile Apold, Dobarca, Garbova, Reciu, Apoldul de Jos, Ludos, Toparcea.


De la t?rgusorul sasesc, la oraselul zilelor noastre

Distanta ?n timp masoara exact 419 ani. Patru secole ?n care viata ?n aceasta asezare a cunoscut o evolutie care doar ?n plan social, mai exact spus al convietuirii, poate fi catalogata ca seman?nd a armonie. Al Doilea Razboi Mondial si anii care au urmat odata cu asa-zisa repatriere a sasilor au ?nsemnat si mici convulsiuni, dar mai ales o ?nstrainare.

Repatrierea celor 700 de sasi a produs o mare „falie“ ?n structura etnica a localnicilor. În 2009, din cei 4.200 de locuitori, 2-435 sunt rom?ni, 1.260 rromi asezati aici mai ales ?n casele abandonate de Iasi. În localitatea Reußmarkt de altadata mai locuiesc doar 500 de sasi. Ungurii, daca ar fi trait vreodata prin cele sapte sate, au disparut, ei numar?nd astazi doar 8 persoane. În majoritatea lor, locuitorii oraselului aflat la 34 km de Sibiu sunt oameni batr?ni, care lasa mostenire copiilor lor o zestre imobiliara pe c?t de falnica, pe at?t de putin viabila.

 

Schimbarea este acum o certitudine

Primarul Ioan TROANC? este constient de starea sociala si economica a urbei pe care o conduce, dar refuza sa accepte ideea unui declin ?n desfasurare. Caderea economica din ultimii ani a fost o chestiune de conjunctura, specifica majoritatii localitatilor rurale.

Încet-?ncet, Miercurea Sibiului ?ncepe sa st?rneasca interesul unor firme care vor schimba fata economica a localitatii. Ferma avicola de la marginea localitatii a fost preluata de gigantul Transavia si este de asteptat ca ?n foarte scurt timp patronul Ioan Popa sa cladeasca aici o ferma zootehnica de referinta ?n aceasta zona geografica a Europei. Pe raza localitatii au aparut ?n ultimii ani mai multe unitati economice industriale, printre care SC Decorame, SC Micolegniami SRL, SC CDI Company SRL, SC Desleeclama SRL, care trebuie judecate nu prin denumirea lor mai putin inteligibila, ci prin vointa managerilor de a dezvolta ?n zona afaceri de interes national.

Activitatea agricola se desfasoara ?n c?teva asociatii agricole, precum SC Kompax SRL care detine un sector zootehnic, Asociatia agricola a vecinatatilor din Apoldu de Sus, SC Agromec Miercurea Sibiului, precum si multi agricultori cu ferme mici cu care discutam permanent, aduc?nd exemple concrete pentru a se organiza ?n asociatii agricole. Turismul s-a dezvoltat mult dupa anul 1989, construindu-se si moderniz?ndu-se cele trei restaurante motel: SC Lima Com SRL Miercurea Bai, SC Respold SRL, SC Petrotrans SRL.

 

Livada viitorului

C?nd treci de Sibiu pe drumul spre Cluj ?nt?lnesti pe partea dreapta a drumului o frumusete de livada de meri, tineri. O plantatie desprinsa parca din cartea cu povesti, ?n care pomii ?ncarcati de rod te ?mbiau sa te ?nfrupti din poamele ce at?rnau prea greu pe ramurile lor. Acum, astfel de livezi sunt tot mai rare si nu e de mirare ca atunci c?nd le ?nt?lnesti sa vezi de-a lungul gardului ce le ?mprejmuieste si c?te un grup de curiosi opriti special sa admire... minunea. Caci ?ntr-adevar, astfel de livezi, cum este cea de la Miercurea Sibiului, sunt cu adevarat o minune.

Cu ceva timp ?n urma, c?nd ?nt?mplator mergeam cu un grup de pomicultori spre Ungaria pentru a afla care sunt tainele vecinilor nostri ?n ceea ce priveste producerea merelor, ne-am oprit si noi la Miercurea Sibiului. Desi proveneau din zone cu traditie ?n pomicultura, cum sunt Argesul si D?mbovita, specialistii pe care ?i ?nsoteam ?n acest periplu au ramas impresionati la vederea r?ndurilor perfecte de pomi cu port pitic ce permitea cultivarea ?n sistem superintensiv.

Ceea ce i-a impresionat ?n mod deosebit a fost sistemului automatizat de irigare cu picatura si plasa antigrindina care acoperea ?ntreaga suprafata. Am aflat ca investitorul, inginerul Ioan Morariu, a ?nfiintat cele 25 ha de plantatie de mar printr-un proiect SAPARD ?n valoare de 1,1 milioane de euro. Densitatea la care au fost plantati este de 3.200 de pomi/ha, ?n total fiind adusi din Italia 80.000 de meri. A instalat apoi un sistem ultramodern de irigare prin picurare, complet automatizat si a acoperit ?ntreaga suprafata cu plasa antigrindina, iar ultima investitie ?n curs de desfasurare este, firesc pentru o asemenea livada, un depozit pentru pastrarea fructelor.

A lucrat de la bun ?nceput cu o firma de consultanta din Italia cu care a ales soiurile si al carei rol era de a prelua productia ?n cazul ?n care inginerul nu reusea sa se descurce cu desfacerea si sa gaseasca clienti autohtoni. Dar dintr-o asemenea livada, ?n care tehnologia si lucrarile sunt respectate cu sfintenie, merele nu aveau cum sa nu-si gaseasca cumparator care sa ofere si un pret corect.

(V.?.)

Articol din Revista Lumea Satului

Design and develop by Raster Studio - http://www.raster.ro